miercuri, 10 februarie 2010

I keep walking forward in a mechanical world.

Din aceasta lume mecanica in care majoritatea merg dupa ceas, munca-acasa, munca-acasa... mi-am luat liber sa fiu atipic, sa-mi regasesc placerea in a face ce-mi place si sa-mi organizez singur timpul ce-l am de petrecut in aceasta viata. Renunt la complexele cai ale maturitatii si ma intorc la simplele cai ale copilariei.
Cu stresul dat de munca, placerea oferita de dans si dorinta de mai mult, continui sa merg inainte.
Am gasit drumul cu sens unic ratacit in infinitul plan abstract, al acestei lumi, dobandit fara voia mea doar pt ca am crescut si am uitat. Ma intorc si imbratisez viata, imi cer identitatea furata, ridic capul si-mi cer toate drepturile ce mi se cuvin de la viata. Vor fi doar ale mele si nu le voi mai rataci. Renunt a-mi mai fi incalcate si controlate drepturile de o lume marioneta ce sta mereu cu mana intinsa si-mi satbilesc singur regulile si prioritatile.
In the end we all gotta say goodbye day, for a very good and long, long night!
Let's do it our way!

5 comentarii:

Unknown spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Unknown spunea...

Iti multumesc Dorin ca impartasesti cu noi aceste ganduri frumoase!

Intr-adevar ar trebui sa ne luam mai mult timp liber sa fim "atipici", asa cum spui tu :) si sa riscam pentru a face exact ceea ce ne dorim. Uneori si eu am impresia ca traiesc in cu totul alta lume decat cea cu care ma identific eu.... traiesc o viata care nu-i a mea... incorsetata de o societate ale carei valori morale scad in fiecare secunda, din pacate :( si uite asa ajungem sa ne placa melodia "Locul potrivit" (Guess Who). Eu, la fel ca si tine, nu vreau sa ma consolez!... Ba chiar ne-am nascut exact acolo unde trebuie sa ne nastem!... cel putin eu asa cred...

Citindu-te mi-am amintit de o poezie foarte interesanta, pe care, cu riscul de a ne "otravi" putin cu cel mai puternic drog folosit de omenire - cuvintele, te invit... cititorule... sa o "savurezi" la un pahar de vin, si, eventual, ascultand o melodie frumoasa (Ricky Martin - Y todo queda en nada / Salsa Version):

"Razand, risti sa pari nebun
Plangand, risti sa pari sentimental
Intinzand o mana cuiva, risti sa te implici
Aratandu-ti sentimentele, risti sa te arati pe tine insuti
Vorbind in fata multimii despre ideile, visurile tale, risti sa pierzi
Iubind, risti sa nu fi iubit la randul tau
Traind, risti sa mori
Sperand, risti sa disperi
Incercand macar, risti sa dai gres
Dar trebuie sa riscam pentru ca cel mai mare pericol in viata este sa nu risti nimic ...
Barbatul, femeia, care nu risca nimic
Nu face nimic ...
Nu are nimic ...
Nu este nimic ..."
(Rudyard Kipling)

McnDxn spunea...

Merci man. Ne-am nascut exact unde trebuia.
Frumoasa si atat de potrivita poezia.

Alina R. spunea...

Eu indraznesc sa spun ca e mai mult de atat, ca ne-am nascut acolo unde am dorit sa ne nastem. De ce taman acolo? Asta e una din intrebarile pentru fiecare are de trait o viata.
De atatea ori am auzit ideea ca "in Romania nu poti sa faci nimic, mai bine plec in tara X unde umbla cainii cu covrigi in coada". Si au plecat. Si unii au gasit ce au cautat si ce si-au dorit, altii nu. Dar nu a cauta ceva in alta parte cred ca este nepotrivit, ci a fugi de ceea ce ai primit in aceasta viata.
De parca ai putea vreodata fugi de tine insuti ...

McnDxn spunea...

Se intampla ca multi sa isi doreasca totul dintr-o data. Atunci nereusind intervine frustrarea, ca aici in tara nu se poate face nimic si dorinta de a pleca in afara. Acolo reusesc pt ca muncesc mai mult decat o faceau aici. Nu tara este de vina ci omul cu ambitia si perseverenta lui de a reusi in viata. NU imediat, poate nici peste 5 ani, in schimb, perseverand va reusi cu siguranta. Nici nu trebuie s fugi de tine insuti, te imbratisezi si pornesti la drum. Este greu dar il va duce la bun sfarsit.