Generatii intregi sun transmise din tata in fiu, de la mama la fiica, one lives for others to follow. Suntem destinati sa repetam greselile celuilalt, succesele celuilalt. Dar cum am putea vedea lumea, daca nu prin ochii lor? Avand aceleasi temeri, aceleasi dorinte, le vedem ca pe un exemplu de urmat , sau ca pe un avertismet despre ce sa evitam? Alegem sa traim ceea ce ei au, doar pt ca asta stim sau sa ne creem propria identitate? Si ce se intampla daca se dovedeste, ca uramndu-i, sa fie o dezamagire, ii putem inlocuii? Printii nostrii, mama tata. Destinul a gasit o cale sa ne aduca inapoi la confortul familial al casei. Exista binele si raul... Acum depinde de noi sa ne dam seama ce este corect... gresit... bun... rau. Dreptatea si nedreptatea, eroii si ticalosii. In fiecare dintre noi exista capacitatea de a decide cine ne condce actiunile. Unii cauta dragostea chiar daca nu este impartasita, iar altii sunt condusi de frica si tradare.Unii sunt acei care isi vad alegerile in intuneric, in timp ce altii urmeaza o cale cu un destin nobil, sunt unii care sunt altruisti ca aceia ce simt nevoia de a face insusi ceva mai mare in timp ce altii cunosc numai propriul interes izolandu-se intr-o lume facuta de ei, mai sunt unii care atunci cand existente neinsemnate ies la iveala scopul lor se prezinta si daca au taria sa fie cinstiti, atunci ce gasesc uitandu-see la ei este propria relexie, dar in final, ceea ce este corect, gresit, bun sau rau, ceea ce alegem nu este ceea ce avem nevoie cu adevarat. Sunt multe modalitati pt a definii fragila noastra existenta si multe modalitati de a-i oferii un sens. Dar sunt memoriile noastre care-i schimba sensul si-i dau un alt context
Fiind martor la dualitatea vietii noastre consider ca fiecare dintre noi este capabil atat de intuneric cat si de lumina, de bine sau de rau, dar destinul ce merge in directiile noastre poate fi redirectionat de alegerile pe care le facem, de dragostea ce o avem in noi si promisiunile pe care le pastram.
