vineri, 7 septembrie 2007

Sunt multe, dar merita! Fa primul pas!



Toti ne nastem cu defecte si calitati. Unii incearca pe parcursul vietii sa invete din greseli si sa-si indrepte defectele. Altii se lasa in voia sortii.

Stiti cum se spune nu!?

" Cine nu invata din istoria este condamnat s-o repete"!


Pentru fiecare dintre noi exista cate o poveste, cate un motiv care sa justifice actiunile noastre.

Intotdeauna cand am gresit am cautat cate un motiv care sa ne dea linistea sufleteasca, ca am gresit datorita acelui lucru, sa ne simtim mai putin vinovati.

Adevarul e ca suntem egoisti. Ca n-avem curajul sa recunoastem, iar daca o facem invocam acel motiv, apoi sa mergem sa ne cerem scuze / iertare. E al draqului de comod sa stai sa treaca primele 2-3 zile cat te simti vinovat, ca apoi sa zici ca nimic nu s-a intamplat si s-o iei de la inceput.

Cel mai invocat motiv este " ca suntem oameni, iar omul e menit sa greseasca".

Ce prostie!

Cat de mult gesim in aceasta viata?
Foarte mult.

Gresim fata de noi, dar mai ales fata de cei din jur.

Gresim ca nu spunem ce gandim, ca lasam lucrurile sa se intample de la sine fara a lua atitudine.

De ce gresim atat de mult?
Pentru ca nu ne pasa sau ne complacem cu situatia data.

Ne convine sau nu , gresim si ranim cateodata al draqului de rau.

De ce avem nevoie pt a indrepta / a nu mai gresi pe viitor?
In primul rand avem nevoie de intelepciunea de a intelege la randul nostru si a-i ierta pe ceilalti.

Mai avem nevoie sa fim intelesi " in nebunia noastra", "in paranoia noastra" si sa fim iertati ( pt asta trebuie sa mergem si sa ne cerem scuze/iertare).

Cred ca cel mai mult gresim ca ne dorim atat de mult de la viata personala/profesionala, cand in schimb avem nevoie doar de foarte putin.

Poate ca va e greu sa va schimabati atitudinea si va gandti la urmatoarea fraza ( sau nu) :

"Suntem in Romania. Nicio fapta buna nu scapa nepedepsita" ca sa nu zic "Facerea de bine e..."

Nu uitati!

Dincolo de indolenta exista cate o usa la care, daca veti bate, vi se va raspunde fara a fi mustruluiti, ci doar intelesi.


Cioc, cioc, cioc...


Niciun comentariu: